CONTESTAREA  VS.  IGNORAREA  LUI  EMINESCU

      Zilele de 15 ianuarie şi de 15 iunie au devenit pentru lumea literară românească prilej de contestări, de exagerări şi de agitaţie iconodulă ori iconoclastă. Teoretic, opera eminesciană ar putea funcţiona ca model , ca exemplu şi ca reper estetic, moral sau civic. Însă repere există doar într-o societate corect structurată axiologic şi nu într-o lume a cărei scară de valori este în totalitate bulversată … De aceea mă întreb (retoric, fireşte) să fie numai o întâmplare că tocmai şcoala, care pune primele baze ale educaţiei estetice, a consimţit (mai mult sau mai puţin vinovat !) să renunţe treptat la studiul valorilor  clasice în favoarea celor încă prea puţin aşezate?

   UN OASPETE AL FESTIVALULUI LABIŞ: ADAM PUSLOJIĆ

ADRIAN DINU RACHIERU
     „Poeziile lui scriu alte poezii”
            (Adam despre Nichita)

           ADAM ŞI „CLOPOTUL NICHITA”

    Devenit un mit „îndărătnic”, fabricat printr-o retorică extatică şi anunţându-se „o prejudecată durabilă” (zic unii critici), cazul Nichita Stănescu preocupă, iată, multe spirite. Dacă Gh. Grigurcu, de pildă, e convins că putem vorbi despre un „postament oficial al nichitismului” (faima poetului fiind „opera” regimului, afirmaţie de o falsitate stridentă), cu totul altfel stau lucrurile în fosta Iugoslavie. Carismaticul Nichita, un „înfiat sârbesc” a trezit în Logoslavia (Puposlavia) un ecou greu de imaginat, truditorul acestei relaţii speciale fiind, se ştie, Adam Puslojić, dublura sa belgrădeană.

I. Nedelea, Din vorbă-n vorbă

                            Creaţii inutile

     Limba (oricare ar fi ea) dispune de variate mijloace care-i permit să crească (armonios, precum un organism) pentru a acoperi cât mai bine nevoile de comunicare. Cuvinte noi apar în româneşte, de pildă, nu doar prin împrumuturi, ci şi ca fireşti creaţii interne, sufixarea fiind unul dintre mijloacele la îndemână de îmbogăţire lexicală.
     Nefiind scopul nostru de a descrie sau de a explica asemenea mecanisme, ne vom mulţumi să semnalăm doar „incidente” în funcţionarea lor.
    

Adrian Erbiceanu

                  „DESPRE” LIMBA ROMÂNĂ

     Nota explicativă a domnului Alexandru Cetăţeanu, intitulată atât de sumar „Despre”, nu explică nimic. Bâiguielile sale, în schimb, ne fac să ne gândim la membrii asociaţiei pe care o conduce si care sunt obligaţi să-i suporte, atunci când n-au altceva mai bun de făcut, inepţiile. Incapabil să mânuiască corect limba română, scoate, ca scamatorul din pălărie, fraze incoerente de genul:
   „Necazul lor cel mai mare este atunci când cei cărora le trimite email-uri (si petrec tot timpul pe Google, unul dintre cei doi nu are un job serios, fiind venit de numai câţiva ani din România) primesc informaţii diferite şi alte puncte de vedere şi de la cei pe care îi atacă.” Aţi înţeles ceva?

        Site-ul tău este aici?

Ziarul în care poţi avea încredere.

NordLitera  vă  propune:

¤ La adresa clement@nordlitera.ro se primesc şi materiale pentru revista BUCOVINA LITERARĂ, editată de Societatea Scriitorilor Bucovineni şi Consiliul Judeţean Suceava. Aşteptăm, prin urmare, şi astfel de propuneri, cu specificarea: pentru revista Bucovina literară.

¤ Revista "NordLitera" deţine acordul conducerii redacţiei revistei "Bucovina literară" de a publica texte din cuprinsul acesteia, dar numai după ce numerele în care apar sunt epuizate pe piaţă.