Adrian Dinu Rachieru

                 „Nu ştiu, eu sorb cântecul sau el mă soarbe”

              Magda Isanos şi "Cântecul vieţii"

 Cu „tristeţi de călător”, râvnind un „snop de soare”, trecând de la revoltă la împăcare, şi-a însoţit zborul frânt pe cerul literaturii Magda Isanos. Disponibilităţile de mare poetă, cum observase Constantin Ciopraga, au explodat sub semnul urgenţei, omagiind frenetic viaţa şi încercând a învinge disperarea. Evident, suferinţa, boala, infirmitatea, sentimentul sfârşitului iminent i-au acutizat sensibilitatea şi au grăbit maturizarea poetei, arzând etapele. Dar spaimele existenţiale şi „trena morţii” nu închipuie tablouri apocaliptice, nu hrănesc disperări expuse în vitrină şi nu sunt trase într-un estetism rece.

Conf. univ. dr. CORNELIA MANICUTA
Facultatea de Litere si Stiinte ale Comunicarii
Universitatea „Stefan cel Mare" din Suceava

        CONSTANTIN CIOPRAGA - IN MEMORIAM

    Profesorul universitar doctor docent CONSTANTIN CIOPRAGA, membru de onoare al Academiei Române, Doctor Honoris Causa al Universitatii „Stefan cel Mare" din Suceava, este prima dintre personalitatile stiintifice care au marcat destinul învatamântului superior bucovinean, ca prim rector si ca întemeietor de scoala filologica.
Nascut la 12 mai 1916 la Pascani, s-a format ca intelectual în institutii de învatamânt prestigioase: Liceul „Nicu Gane" din Falticeni, Facultatea de Litere si Filosofie din Iasi (cu profesori si magistri ca Iorgu Iordan, Geoge Calinescu, Andrei Otetea, Petre Andrei, Charles Singevin si colegi ca Al. Piru, Eugen Coseriu, Adrian Marino). Teza de licenta (Les poèmes d'Alfred de Vigny et le romantisme roumain) anunta un comparativist. Desi razboiul si prizonieratul (în Uniunea Sovietica) au întrerupt dramatic drumul ascensional al tânarului specialist, pasiunea pentru literatura si vocatia pentru cercetare l-au readus si l-au impus în mediul academic.

     Theodor Codreanu în dialog cu acad. Constantin Ciopraga

        Theodor Codreanu: Stimate d-le profesor, sunteţi unul dintre puţinii contemporani care a avut norocul să-şi desăvârşească studiile, inclusiv cele universitare, înainte de instalarea regimului comunist, impus de ocupantul sovietic. După 1989, părea firesc să se revină la mersul natural al lucrurilor şi pe tărâmul învăţământului. Dimpotrivă, în multe privinţe, regimul de „libertate” a favorizat nişte experimente păguboase, care au dus la degradarea şcolii româneşti comparativ chiar cu fostul regim comunist. E vorba de haosul din programele şcolare, de ciudăţenia „manualelor alternative”, de subminarea perfidă a spiritualităţii româneşti, de eliminarea creativităţii din bacalaureat, cu stimularea ingurgitării unor subiecte date de-a gata, e vorba de slaba pregătire ştiinţifică şi pedagogică a tinerelor cadre şi de multe altele. Cum vă explicaţi acest nefericit proces?
    Constantin Ciopraga: Experienţa istorică demonstrează că după orice război sau revoluţie urmează transformări plurale; până ce lucrurile se aşază într-un alt context decât cel anterior, se manifestă tendinţe răsturnătoare, uneori absurde, alteori bine intenţionate, dar fără suport credibil. În interbelic, fenomenul constructiv, pe toate planurile, declanşa energii impresionante. Şcoala românească de toate gradele, bunăoară, reprezenta un reper socio-cultural demn de stimă. Cât despre învăţământul academic, deschis relaţionărilor de orizont larg, riguros, selectiv şi competitiv, s-a spus că în unele domenii era de nivel european. Într-un curs de psihologie comparată, Mihai Ralea informa că printre primii trei studenţi de la Sorbona – la diverse specialităţi – se găsea şi un român. Degringolada în învăţământul liceal (inclusiv în cel academic) e astăzi fapt cunoscut. Ne întrebăm neliniştiţi: în ce constă neajunsul programelor curente? O „modernitate” de tip reducţionist, în cazul predării literaturii române, favorizează superficializarea şi minimalizarea. A prelua tot felul de modele, omiţând însă rolul eminamente formativ, iată o eroare fundamentală.

Prof.  Paul LEU
Kenmore, Washington, USA

DIMITRIE LOGHIN, maestru al culoriii si al cuvantului

    În cei peste 148 de ani ai existenţii sale, Colegiul Naţional Ştefan cel Mare, din Suceava, a dat societăţii româneşti şi diasporei, academicieni ca: S. Fl. Marian, Dimitrie Dan, Vasile Grecu, Ilie Torouţiu, Traian Cantemir, Cristofor Simionescu şi numeroase cadre universitare ce lucrează în Europa Occidentală sau pe alte continente.
Pe parcursul vremii, din rândul profesorilor şi absolvenţilor s-au selectat circa 80 de personalităţi care au participat şi participă la dezvoltatrea culturii, literaturii, artelor plastice, muzicii şi diverselor ramuri ale ştiinţei naţionale.
Unul dintre oamenii de seamă, cu care se mândresc generaţiile de absolvenţi din mileniul al III-lea, este şi Dimitrie Loghin, după cum rezultă şi dintr-un recent Web sit difuzat de bătrâna instituţie de învăţământ mediu din Suceava.

Mircea A. Diaconu

                   Scrisori din Cernăuţi?!

   De ce-am citi azi fragmente – articole, editoriale, simple note, reclame publicitare sau banale anunţuri – din presa Cernăuţilor interbelici? Dintr-un cotidian ca „Glasul Bucovinei”? În fapt, gloria unui articol de ziar nu depăşeşte durata unei zile. Sau n-ar trebui s-o facă: limbajul presei e unul strict utilitarist. Ceea ce contează aici e informaţia transmisă. Oamenii sunt anunţaţi că într-un anume interval de timp urmează să se facă inventarul animalelor, care sunt preţurile oficiale la restaurante, cine se căsătoreşte cu cine, care sunt obiectele pierdute şi de unde ar putea fi ele recuperate, în fine, eventual că se înfiinţează o Filarmonică ori că la Universitate a început un nou ciclu de conferinţe publice. Să mai dăm, totuşi, un singur exemplu: că în nu ştiu ce sat, o societate culturală organizează subscrieri pentru elevii sărmani de la vreo şcoală.

        Site-ul tău este aici?

Ziarul în care poţi avea încredere.

NordLitera  vă  propune:

¤ La adresa clement@nordlitera.ro se primesc şi materiale pentru revista BUCOVINA LITERARĂ, editată de Societatea Scriitorilor Bucovineni şi Consiliul Judeţean Suceava. Aşteptăm, prin urmare, şi astfel de propuneri, cu specificarea: pentru revista Bucovina literară.

¤ Revista "NordLitera" deţine acordul conducerii redacţiei revistei "Bucovina literară" de a publica texte din cuprinsul acesteia, dar numai după ce numerele în care apar sunt epuizate pe piaţă.